Anxietatea – O Tulburare Tot Mai Frecventă în Lumea Modernă
Anxietatea este una dintre cele mai raspandite tulburari ale afectivitatii, ca o consecinta fireasca a vietii traite intr-o societate instrainata de natura, in care dispare, treptat, respectul valorilor morale, lipseste sentimentul unui viitor asigurat si apar, tot mai frecvent, excese de violenta.
Omul modern a devenit mai vulnerabil ca niciodata in fata stresului general, a vietii sedentare si a viciului supraalimentatiei necontrolate.
Toti acesti factori contribuie la afectarea sanatatii fizice si psihice, uneori pe termen indelungat.
Anxietatea consta dintr-o stare de teama, neliniste, agitatie, nesiguranta si nervozitate, care provoaca o tensiune interioara si tulburari neurovegetative (dispnee, paloare, tahicardie, transpiratie excesiva).
Anxietatea se intalneste frecvent in nevroze, confuzii mentale, depresie psihica, melancolie si schizofrenie.
In majoritatea cazurilor, are la baza un sentiment de asteptare a unui pericol imaginar, greu de definit si de inlaturat.
Cu toate acestea, teama poate fi fara obiect, intrucat acel pericol, eveniment sau situatie inchipuita este posibil sa nu survina niciodata.
Frecventa anxietatii a devenit destul de ridicata. Din statistici rezulta ca 6,5% din populatia lumii sufera de aceasta boala, diagnosticata medical in faza acuta sau cronica. Se considera ca exista, in plus, foarte multe persoane care sufera in tacere, fara a-si recunoaste afectiunea. Intensitatea anxietatii variaza de la o usoara neliniste pana la teroare si disperare.
Se constata ca tot mai multe persoane care au migrat in alte tari, mai ales tineri, acuza simptome tipice de anxietate acuta, departarea de locurile natale constituind un soc puternic.
Boala este recunoscuta daca apar cel putin patru simptome de ameteala, transpiratii reci, dureri abdominale, tahicardie, lipsa de incredere in propria persoana, depersonalizare si teama de a innebuni sau ca va muri pe alte meleaguri.
Un caz tipic de anxietate il constituie persoana care, in asteptarea unui examen, a unui interviu pentru un post sau in preajma tinerii unui discurs public, sufera de framantari si insomnii cu mult timp inainte pentru ca, in ziua asteptata, sa nu fie in stare de a se prezenta la nivelul acceptabil.
Cauzele anxietatii
Sunt legate de schimbarile radicale aparute in decursul vietii sau in urma unor evenimente care induc stari de neliniste, depresie psihica si stres intens. Printre aceste cauze pot fi mentionate:
o conflicte personale in familie sau la locul de munca;
o dependenta exagerata fata de munca zilnica, pentru care nu exista interes personal;
o eforturi fizice si intelectuale prelungite;
o lipsa de odihna si de relaxare, prin culcare la ore prea tarzii si trezire prea devreme;
o aparitia unor alergii alimentare la anumite mancaruri si luarea meselor in fuga si la ore neregulate;
o consumul exagerat de cofeina (cafea, ceai chinezesc, ciocolata);
o implicare faptica sau mentala in diferite tragedii majore (accidente de circulatie, incendii sau inundatii catastrofale, crime, violuri, abuzuri fizice sau sexuale, decesul unei persoane apropiate);
o dezechilibre hormonale (ale glandei tiroide) si crize de hipoglicemie;
o cure prea severe de slabire.
Dupa accidentele traumatizante, persoana isi reaminteste frecvent anumite situatii sau pericole care, treptat, capata dimensiuni exagerate si se repeta cu persistenta. Exista si stari de anxietate, mai putin severe, dar care ajung la dimensiuni exagerate in imaginatia pacientului, cum ar fi pericolul unui tantar, paianjen, soricel, caine pechinez, pisica, broasca.
La copiii care se ataseaza foarte mult de parinti este posibila aparitia unei anxietati de lunga durata care apare in momentul unui divort sau chiar deces, dupa care copilul devine extrem de anxios, cu teama de intuneric si de monstri, pe care ii viseaza frecvent.
Alti copii devin nervosi la un declin in activitatea scolara sau atunci cand li se impun performante prea inalte, care le depasesc posibilitatile intelectului.
La adolescenti si tineri apar temeri provocate de relatiile sentimentale si mai ales de apropierea unui examen sau a unui interviu pentru obtinerea unui loc de munca.
Mai grave sunt semnele declansate in cazul unor boli mentale (schizofrenie, epilepsie, scleroza in placi, nevroze anxioase) care distrug usor sperantele de vindecare.
Forme de anxietate
Anxietate generalizata, cu durata de peste 6 luni, se manifesta printr-o grija exagerata fata de soarta membrilor familiei, a prietenilor si cunoscutilor, uneori gandind la sanatatea, activitatea si posibilitatile financiare ale acestora.
Fobie sociala, cu teama ca alte persoane ii fac o evaluare negativa, pana la umilire si discreditare, fie prin insultare directa fie intr-un cadru mai larg (loc de munca, petreceri, intruniri, cuvantari publice). Datorita acestor temeri se ajunge la izolare sociala.
Fobie specifica, cu reactii irationale si exagerate fata de ceva care poate fi banal pentru cei din jur (teama de insecte, caine, pisici, sange, seringa, cimitire, fulgere). Aceste fobii pot persista mai multi ani, devenind un handicap serios in viata.
Tulburari obsesiv-compulsive, declansate de idei, credinte sau ganduri fixe, legate de comportarea partenerului de viata (care ar putea sa-l insele, fara a avea nici un indiciu concret), legate de prezenta hotilor in jur (verificarea repetata a incuietorilor la usi si ferestre) sau de ideea unor infectii sigure cu microbi (spalarea clantelor cu spirt, spalarea excesiva a mainilor).
Tulburari de stres post-traumatic, care afecteaza viata de zi cu zi a pacientului prin reactii severe de soc, suferinte sau furie, in urma amintirilor repetate a traumelor, a locurilor in care s-au produs si a unor situatii similare.
Atacul de panica, o forma grava de anxietate.
Atacul de panica este o forma acuta a anxietatii, care consta dintr-un complex de reactii fiziologice ale organismului, cu producerea de catre glandele suprarenale a unor cantitati crescute de hormoni, in principal adrenalina.
In fata unei situatii de pericol care trebuie sa fie invins sau evitat, organismul are nevoie de un supliment de energie pentru cresterea tonusului muscular, a respiratiei si a ritmului alert al batailor inimii.
In acest moment, se acumuleaza mai mult sange in creier, muschi si plamani, care dau puterea de a rezista la un atac fizic, la un accident sau la un dezastru natural. Prin aportul sporit de adrenalina, se creeaza o stare inexplicabila de panica, cu un sentiment de moarte iminenta.
Atacurile de panica apar in orice moment din zi sau noapte si pot dura de la cateva secunde pana la o ora.
Frecventa atacurilor variaza la intervale de cateva saptamani sau chiar de cateva ori pe zi. In timpul atacurilor de panica se instaleaza o stare de hipersensibilitate, cu teama, se simte o tensiune in jurul gatului, a cefei si a spatelui iar intern este posibila o diaree acuta.
Ce simptome trebuie sa ne alarmeze
Din momentul aparitiei bolii, survin reactii specifice la nivelul sistemului nervos, al aparatului digestiv si cardiovascular, separate sau cumulate.
Sentimentul de frica include crize de tristete acuta, pana la disperare, ingrijorare fata de cei din jur, lipsa de adaptare, tremuraturi, ameteli, frisoane, bufeuri de caldura, insomnii, lipsa de concentrare, depresie psihica, halucinatii, cosmaruri, ganduri negre.
Aparatul cardiovascular inregistreaza o tensiune arteriala ridicata, palpitatii cardiace cu ritm alert al batailor inimii, crize dureroase in zona inimii, care pot duce la infarct miocardic-(daca subiectul are un cord bolnav).
La nivelul aparatului digestiv sunt posibile solicitari urgente de defecatie, uscarea gurii sau salivatie intensa, indigestie, dureri abdominale, balonari, pierderea poftei de mancare.
Femeile inregistreaza schimbari ale ciclului menstrual si dureri premenstruale acute.
Ca simptome cumulative pot fi mentionate:
o respiratie grea si sacadata;
o transpiratia palmelor;
o amorteli si mancarimi persistente la maini si picioare;
o carcei si miscari involuntare ale muschilor si intepenirea lor;
o stari de claustrofobie (frica de intuneric) si de agorafobie (frica de aglomeratie);
o perceperea gresita a trecerii timpului;
o pierderea oricarei sperante pentru viitor;
o senzatie de moarte iminenta si tendinta spre sinucidere.
Un caz particular este agorafobia, o boala care a devenit destul de frecventa, in care unele persoane se tem de locurile publice aglomerate (magazine, restaurante, sali de teatre, biserici, strazi intens circulate). In acest caz, persoana respectiva se considera fara nici un ajutor si refuza sa-si paraseasca locuinta, singurul loc in care se simte in siguranta.
Astfel se instaleaza izolarea sociala care ii afecteaza relatiile cu colegii, prietenii si chiar cu membrii familiei, marind riscul tendintei de autodistrugere prin sinucidere.
Daca nu sunt tratate la timp, starile de anxietate se agraveaza, iar bolnavul acuza tot mai frecvent simptome de psihoze, tulburari psihice si sindrom de sevraj. El nu mai poate face fata activitatilor zilnice, iar in incercarea de a diminua simptomele, cauta refugiu in alcool, fumat in exces sau consum necontrolat de medicamente chimice, cu gandul orientat spre sinucidere.
Programari la: 0740 569 040
