Tiparele Atașamentului: Cum Ne Influențează Relațiile în Viața Adultă”
Atașamentul format în copilărie joacă un rol fundamental în modul în care dezvoltăm relații în viața adultă. Teoria atașamentului, dezvoltată de John Bowlby și aprofundată de Mary Ainsworth, arată că interacțiunile timpurii cu figura de atașament (de obicei părinții) modelează felul în care percepem siguranța emoțională și intimitatea.
În copilărie, atașamentul se manifestă în patru tipuri principale:
- Securizant – copilul se simte în siguranță și confortabil cu apropierea și sprijinul emoțional.
- Ambivalent – copilul oscilează între nevoia de apropiere și teama de abandon, având dificultăți în a se simți liniștit.
- Evitant – copilul învață să își reprime emoțiile și să se bazeze pe sine, evitând sprijinul emoțional.
- Dezorganizat – copilul are un comportament contradictoriu față de figurile de atașament, deoarece acestea pot fi sursa atât a protecției, cât și a fricii.
Cum se transformă tiparele de atașament în viața adultă?
- Atașament securizant (copilărie) → Atașament securizat (viața adultă)
- Adulții cu acest tip de atașament au relații sănătoase, bazate pe încredere, comunicare și echilibru între autonomie și apropiere emoțională.
- Atașament ambivalent (copilărie) → Atașament anxios-preocupat (viața adultă)
- Acești adulți au o nevoie intensă de validare și intimitate, temându-se constant de respingere sau abandon. Pot deveni dependenți emoțional de parteneri și își analizează excesiv relațiile.
- Atașament evitant (copilărie) → Atașament distant-evitant (viața adultă)
- Aceștia tind să evite apropierea emoțională și se simt inconfortabil cu dependența reciprocă. Pot părea reci, detașați și greu accesibili emoțional în relațiile intime.
- Atașament dezorganizat (copilărie) → Atașament temător-evitant (viața adultă)
- Adulții cu acest tip de atașament oscilează între dorința de apropiere și frica de a fi răniți. Pot avea dificultăți în a avea încredere în parteneri și în a menține relații stabile.
Se poate schimba stilul de atașament?
Deși tiparele de atașament se formează în copilărie, ele nu sunt permanente. Relațiile de suport, autocunoașterea și terapia pot ajuta la dezvoltarea unui stil de atașament mai securizat, oferind astfel oportunitatea de a construi relații mai sănătoase și împlinite. Înțelegerea propriei dinamici relaționale este primul pas spre schimbare și creștere personală.
Te regăsești într-unul dintre aceste tipare și vrei să înțelegi mai bine cum îți influențează relațiile?
Te invit în cabinet pentru a explora împreună felul în care atașamentul îți modelează viața și cum poți lucra pentru a construi relații mai echilibrate și împlinite. Programează o ședință și fă primul pas spre o mai bună înțelegere a ta și a relațiilor tale!