Așa cum îți sunt gândurile, așa îți este viața!

Era obişnuit să iasă în fiecare zi la cerşit. Singura lui frică era că într-o zi oamenii nu îi vor mai da bani şi nu va mai avea ce să mănânce. Se gândea că dacă moare nici măcar nu va ajunge în Rai pentru că nu făcuse fapte prea bune, lăsase să treacă viaţa pe lângă el. Nu fusese aşa tot timpul. Avea momente când se gândea la trecutul în care era un bărbat frumos, avea o familie fericită şi era atât de încântat să îi înveţe pe copii matematica.

Vremurile s-au schimbat şi deşi avea o experienţă colosală în domeniul său de activitate, salariul a ramas la fel. Aşa au început şi discuţiile cu soţia care îi repeta într-una “nu eşti bun de nimic, o să murim de foame în curând”. Pentru că o iubea o asculta mereu fără să zică nimic. La început s-a gândit că trebuie să facă ceva şi chiar era hotărât să schimbe situaţia. Asta l-a ţinut până ajungea acasă când soţia îi reproşa din nou “nu eşti bun de nimic, o să murim de foame”. Uneori aceleaşi vorbe le auzea şi de la fiul său, dar sub o altă formă “nu eşti bun să îmi fii tată, nu faci nimic pentru a ne scoate din situaţia asta”.

A început să se plângă prietenilor că serviciul nu îl mai satisfice, că se ceartă cu familia şi nu se mai simte iubit. În fiecare zi vorbea despre asta şi ce este mai rău, când gura nu-i vorbea, mintea rula acelaşi film “nu eşti bun de nimic, o să murim de foame”.

Prietenii au început să îl evite şi pentru că nimeni nu îl mai asculta, a decis să intre în crâşma din colţ să bea un pahar, voia să işi facă curaj să vorbească cu soţia lui şi să îi spună că are nevoie de ajutor şi că dacă găseşte măcar minimul de susţinere, el va găsi acea posibilitate care îl va scoate din această situaţie nefastă prin care trece deja de ceva timp. Surprinzător, acolo în crâşmă oamenii vorbeau mult şi tare şi curând a început să intre şi el în discuţiile lor. În sfârşit şi-a găsit niste prieteni cărora a putut să îşi descarce sufletul şi cum a observat că după ce a băut primul pahar gura i s-a dezlegat, iar cuvintele ieşeau şiroi, a mai cerut unul şi încă unul până a început să i se pară că viaţa nu mai este atât de grea. În drum spre casă a simţit că pentru prima dată după foarte mult timp a fost înțeles, corpul i se părea mai uşor acum, era într-o stare de “euforie” totală.

Era în continuare hotărât să vorbească cu soţia lui şi cum intră pe uşă o abordă: “Vrreaau să să vorrrrbimmm. Desssspree, aaaa, stttaaai căă….. am uitat”. Soţia a început şi mai abitir să urle şi să îi strige: “Nu eşti bun de nimic, o să ajungi un cerşetor şi un alcoolic”.

Au fost câteva luni în care a ascultat zilnic aceeaşi placă “nu eşti bun de nimic, o să murim de foame, vei ajunge un cerşetor”. Încet, încet a început să creadă ce i s-a spus, a căutat doar oamenii care erau în aceeaşi stare cu el pentru că doar ei îl înţelegeau, a fost dat afară de la serviciu, soţia şi copilul l-au părăsit, a vândut casa şi a consumat toţi banii pe băutură şi pe întreţinerea sa la nivelul de subzistenţă până nu a mai avut ce să cheltuiască. A ajuns în stradă cerşind de mâncare. A uitat de mult cine era şi ce visuri avea, experienţa lui profesională şi toate premiile obţinute sunt acum doar o poveste, mai are momente când din mila trecătorilor îşi cumpără câte un pix şi câteva coli de hârtie pentru a mai face câte un exerciţiu de matematică pentru a-şi reaminti cine era…

Cunoaşteţi oameni care au ajuns în această situaţie sau în situaţii similare ascultând vorbele celor din jur?

Persoana care mi-a relatat această poveste a avut ocazia să o asculte stând într-o zi pe bancă în staţie aşteptând autobuzul. Îmi povestea că se vedea după cum vorbeşte că nu a fost toată viaţa lui un cerşetor pentru că avea momente când folosea cuvinte academice. La final, i-a mai spus doar atât “Nu asculta vorbele celor din jur şi alege-ţi cu grijă gândurile!”

Aceasta este o poveste care ilustrează cum mintea umană se concentrează pe acele cuvinte şi experienţe pe care noi singuri alegem să ni le însuşim ca făcând parte din noi.

Este foarte important să înţelegi că tu îţi poţi controla mintea. Fii atent(ă) la gândurile care îţi trec prin cap şi de îndată ce vezi că sunt încărcate de negativism preia imediat controlul mental. Dacă mintea îţi spune “e prea greu să mă schimb”, spune-i că îi mulţumeşti pentru acest gând, dar tu alegi să crezi că îţi este din ce în ce mai uşor să te schimbi şi să devii un om mai bun şi mai frumos. Surprinde-ţi conversaţiile cu mintea şi preia controlul până aceasta acceptă că nu te joci şi că tu alegi ce să gândeşti despre tine şi care sunt acele gânduri care te definesc pe tine ca persoană. Imaginează-ţi că gândurile tale sunt ca nişte picături de miere care curg printr-o pâlnie pentru a umple un borcan din care vrei să te înfrupţi zilnic. Un singur gând sau o singură picătură de miere pusă în pâlnie nu va ajunge în borcan. Cu cât vei repeta însă noile gânduri mai mult, picăturile de miere vor începe să umple borcanul. Cu cât vei persevera mai mult cu atât vei umple borcanul cu miere mai repede. Din ce fel de borcan doreşti să te înfrupţi? Din unul plin de savoare şi dulceaţă sau unul plin de pelin şi gânduri nefelositoare?

Dacă îţi este greu să îţi transformi gândurile nefolositoate în unele care să te susţină, iată mai jos câteva care îmi doresc să te inspire şi pe care chiar te rog să le foloseşti. Pe măsură ce le vei folosi vei vedea ca vei începe să îţi creezi tu gânduri prospere care se potrivesc cel mai bine situaţiilor în care te afli.

  • Tot ce am nevoie se află în mine acum – în loc de – Nu am resursele necesare ca să încep

  • Am fost creat perfect, tot ceea ce este mai bun din mine iese acum la suprafaţă – în loc de – Nu sunt bun(ă) de nimic, greşesc încontinuu

  • Există întotdeauna o rezolvare, oriunde mă voi afla întâlnesc persoanele potrivite – în loc de – Nu ştiu cum să ies din situaţia asta, nu găsesc pe nimeni care să ma ajute

  • Corpul meu îşi ia cât are nevoie pentru a mă face să arăt din ce în ce mai bine. Îmi iubesc corpul pentru că el mă ajută să mă deplasez acolo unde am nevoie să fiu – în loc de – Iar am mâncat prea mult, arăt odios

  • Am un ten curat şi radiant, oriunde merg eman bună dispoziţie, iar cei din jur sunt bucuroşi să mă aibă în preajmă – în loc de – Sunt din ce în ce mai obosit(ă), faţa mea nu mai spune nimic şi nu mai atrage nicio privire